Până acum câțiva zeci de ani, vara era pentru suedezi un prilej de sărbătoare, deoarece era singurul anotimp când se puteau bucura de fructe și legume proaspete. Așa că faimoasele smörgåsbord (bufeturile suedeze) de vară au rămas marcate de abundență și de culoare, iar noi am recreat la București atmosfera suedeză, alaturi de Ambasada Suediei la București.
Fiind o țară situată în nordul Europei, bucătăria tradițională a Suediei este definită de conservare – afumare, fermentare, marinare, saramura. Lungile perioade de frig și întuneric așteptau mereu la colț, așa că suedezii murau legumele, marinau peștele, maturau carnea, făceau gemuri de fructe și își umpleau beciurile cu rădăcinoase. Painea era și ea gândită să țină mult, așa că fie era făcută din secară și coaptă încet în tăvi, fie era uscata pentru pâine crocantă (knäckebrot).
Am pus pe tasting table-ul Umami Brunch retete suedeze autentice cu pește și fructe de mare de multe feluri și gătite foarte diferit, cartofi câți n-am gătit probabil niciodată, dacă iau în calcul și rețetele care nu au trecut testele, faimoasele chifteluțe suedeze cu gem de merișoare, am murat orice, inclusiv ouă, și m-am cenzurat să folosesc usturoi și condimente în exces, pentru că nu aș fi respectat tradițiile suedeze. Recunosc că am redus considerabil cantitățile de maioneză și de zahăr și că deși eram foarte reținuți la început, am descoperit o bucătărie care ne-a învățat enorm și pe care sigur o vom readuce în bucătăria Umami.
E.S. D-na Therese Hydén, ambasadorul Suediei la București, a fost prezentă la eveniment și deși mi-a tremurat puțin inima și lingura, vreo 3 săptămâni, ca să fiu mai precisă, când a gustat din preparatele de pe tasting table și la câteva dintre ele și-a dorit foarte tare rețetele noastre, am știut că am făcut ceva foarte bine. Așa că poftiți de poftiți, iar apoi revenim și cu rețetele celor mai iubite preparate.